A mea inimă suspină
După cerescul cămin,
Unde-i liniște deplină,
Grijuri nu-s și nici un chin.
După cerescul cămin,
Unde-i liniște deplină,
Grijuri nu-s și nici un chin.
Cor:
Ah, doresc, doresc o casă nouă,
Un oraș, strălucitor,
Unde îngerii veghează,
Sus, deasupra porților!
Ah, doresc, doresc o casă nouă,
Un oraș, strălucitor,
Unde îngerii veghează,
Sus, deasupra porților!
Acolo domnește-o pace
Care nu-i jos pe pământ,
Chiar îngerilor le place
S-o laude în a lor cânt.
Care nu-i jos pe pământ,
Chiar îngerilor le place
S-o laude în a lor cânt.
Mai domnește-o bucurie
Fără umbră, fără nor –
Ce durează-n veșnicie
Ca și-al ei Dăruitor.
Fără umbră, fără nor –
Ce durează-n veșnicie
Ca și-al ei Dăruitor.
A mea inimă suspină
După cerescul cămin,
Unde-i liniște deplină,
Grijuri nu-s și nici un chin.
După cerescul cămin,
Unde-i liniște deplină,
Grijuri nu-s și nici un chin.
Cor:
Ah, doresc, doresc o casă nouă,
Un oraș, strălucitor,
Unde îngerii veghează,
Sus, deasupra porților!
Ah, doresc, doresc o casă nouă,
Un oraș, strălucitor,
Unde îngerii veghează,
Sus, deasupra porților!
Acolo domnește-o pace
Care nu-i jos pe pământ,
Chiar îngerilor le place
S-o laude în a lor cânt.
Care nu-i jos pe pământ,
Chiar îngerilor le place
S-o laude în a lor cânt.
Mai domnește-o bucurie
Fără umbră, fără nor –
Ce durează-n veșnicie
Ca și-al ei Dăruitor.
Fără umbră, fără nor –
Ce durează-n veșnicie
Ca și-al ei Dăruitor.
