Am auzit un glas ceresc ce îmi șoptea mereu:
„Amicul Meu, Eu te iubesc și știu necazul tău!”
Îndată am venit la El așa cum mă aflam,
Isus pe sufletu-mi rănit a pus al Său balsam.

Am auzit un glas ceresc: „Izvorul vieții sunt
Și setea ta o potolesc ca nimeni pe pământ”.
Îndată am venit la El setos cum mă aflam,
De-atunci preafericit mă simt, căci toate eu le am.

Am auzit un glas ceresc: „Viața ta sunt Eu!
De crezi, Eu te călăuzesc blând cu toiagul Meu!”
Îndată am venit la El, și viață am aflat,
Voios trăiesc eu pe pământ știindu-mă salvat.