1. Ca fulgerul pe nori, la noi cobori
În zorii albei sărbători
Așa ne-ai spus iubit Isus,
Atunci când viața
Ți-ai adus
Și fericiți și-n pace-nvăluiți
Și-n har mai întăriți
Noi Te-așteptăm smeriți;
Ni-e inima de dor: învăpăiat cuptor
O, vin' strigăm stăruitor
Dorit Mântuitor!
În zorii albei sărbători
Așa ne-ai spus iubit Isus,
Atunci când viața
Ți-ai adus
Și fericiți și-n pace-nvăluiți
Și-n har mai întăriți
Noi Te-așteptăm smeriți;
Ni-e inima de dor: învăpăiat cuptor
O, vin' strigăm stăruitor
Dorit Mântuitor!
2. Ca nesecat alin, cobori Tu lin
În sufletul zdrobit de chin
Și-l liniștești și-l întărești
Și-adâncă pace-i dăruiești
Îi dai avânt privind al Tău Cuvânt
Ca să nu cadă-nfrânt
Pe drumul vieții sfânt
Ci mai înflăcărat, în har înveșmântat
Prin traiul lui tot mai curat
Să fii Tu înălțat!
În sufletul zdrobit de chin
Și-l liniștești și-l întărești
Și-adâncă pace-i dăruiești
Îi dai avânt privind al Tău Cuvânt
Ca să nu cadă-nfrânt
Pe drumul vieții sfânt
Ci mai înflăcărat, în har înveșmântat
Prin traiul lui tot mai curat
Să fii Tu înălțat!
3. Ca seara peste văi,
Tu la ai Tăi
Cobori pe-nmiresmate căi
Și tot ce-ai spus, când Tu Te-ai dus
Ne dai mai mult și mai presus
Pe-aripi de zori, mai sus, mai sus de nori
Pe lângă mii de sori,
Noi trecem călători
Și acolo-n țara Ta, osana-Ți vom cânta
Și-n veci vom binecuvânta,
Isus, iubirea Ta!
Tu la ai Tăi
Cobori pe-nmiresmate căi
Și tot ce-ai spus, când Tu Te-ai dus
Ne dai mai mult și mai presus
Pe-aripi de zori, mai sus, mai sus de nori
Pe lângă mii de sori,
Noi trecem călători
Și acolo-n țara Ta, osana-Ți vom cânta
Și-n veci vom binecuvânta,
Isus, iubirea Ta!
1. Ca fulgerul pe nori, la noi cobori
În zorii albei sărbători
Așa ne-ai spus iubit Isus,
Atunci când viața
Ți-ai adus
Și fericiți și-n pace-nvăluiți
Și-n har mai întăriți
Noi Te-așteptăm smeriți;
Ni-e inima de dor: învăpăiat cuptor
O, vin' strigăm stăruitor
Dorit Mântuitor!
În zorii albei sărbători
Așa ne-ai spus iubit Isus,
Atunci când viața
Ți-ai adus
Și fericiți și-n pace-nvăluiți
Și-n har mai întăriți
Noi Te-așteptăm smeriți;
Ni-e inima de dor: învăpăiat cuptor
O, vin' strigăm stăruitor
Dorit Mântuitor!
2. Ca nesecat alin, cobori Tu lin
În sufletul zdrobit de chin
Și-l liniștești și-l întărești
Și-adâncă pace-i dăruiești
Îi dai avânt privind al Tău Cuvânt
Ca să nu cadă-nfrânt
Pe drumul vieții sfânt
Ci mai înflăcărat, în har înveșmântat
Prin traiul lui tot mai curat
Să fii Tu înălțat!
În sufletul zdrobit de chin
Și-l liniștești și-l întărești
Și-adâncă pace-i dăruiești
Îi dai avânt privind al Tău Cuvânt
Ca să nu cadă-nfrânt
Pe drumul vieții sfânt
Ci mai înflăcărat, în har înveșmântat
Prin traiul lui tot mai curat
Să fii Tu înălțat!
3. Ca seara peste văi,
Tu la ai Tăi
Cobori pe-nmiresmate căi
Și tot ce-ai spus, când Tu Te-ai dus
Ne dai mai mult și mai presus
Pe-aripi de zori, mai sus, mai sus de nori
Pe lângă mii de sori,
Noi trecem călători
Și acolo-n țara Ta, osana-Ți vom cânta
Și-n veci vom binecuvânta,
Isus, iubirea Ta!
Tu la ai Tăi
Cobori pe-nmiresmate căi
Și tot ce-ai spus, când Tu Te-ai dus
Ne dai mai mult și mai presus
Pe-aripi de zori, mai sus, mai sus de nori
Pe lângă mii de sori,
Noi trecem călători
Și acolo-n țara Ta, osana-Ți vom cânta
Și-n veci vom binecuvânta,
Isus, iubirea Ta!
