Când Te-ai născut, Isuse, și îngerii de sus
Vestirea minunată a păcii ne-au adus,
S-a-nfiorat pământul; de mii de ani dorea
Să vină, să-l cuprindă odată pacea Ta!

Au vrut-o munții; câmpul și apele-o cereau
Și toate de pe lume cu dor o așteptau.
Iar Tatăl o trimise prin Fiul Său plăcut;
Și îngerii-o vestiră, dar oamenii n-au vrut.

N-au vrut să o primească și n-au vrut a-L urma
Pe Domnul păcii care le-ar fi putut-o da.
Ci mult se învrăjbiră și mult s-au tulburat,
La porți închise, pacea îndurerată-a stat.

Iar azi, ca niciodată, Isuse, însetăm
De pacea Ta, de pacea pe care-o așteptăm.
O, dă-ne-o Tu, Isuse, așa precum ne-au spus
Odată îngerașii, când coborau de sus.