Mi-e dor de veșnicie, mai dor ca orișicând,
Din lumea cea pustie aș vrea să plec curând.

Tânjesc de dor, mi-e sete de Izvor,
De Râul cristalin, de cerul Tău senin.
Departe-n zări, pe-a veșniciei mări
Isuse-aș vrea să vin la Tine, sus.

Nu-i liniște sub soare, nu-i pace pe pământ;
Sunt toate trecătoare ca norii duși de vânt.

Din lumea de suspine mă ia la Tine, sus,
Mi-e dor de veșnicie, de Tine, scump Isus!