De-aceea sunt vesel mereu,
Vegherea-mi tăcută curând s-a sfârși,
Și plânsul ce-l știu numai eu.
Sunt vesel la bine și rău,
Sunt vesel cu Isus mereu;
Cărarea-mi spinoasă curând s-a sfârși,
Cărarea ce-o știu numai eu.
Pe drumul ce duce spre cer;
Chiar singur când sunt,
Am pe Domnul cel bun,
De-aceea sunt vesel și cânt.
Cu El împreună să fiu;
Viața-mi tânjește de doru-I nespus
Și-L chem zi și noapte mereu!
prin greu și suspin,
Aici, pe pământul străin.
O, mult, mai mult vesel
voi fi în cer sus,
Cu mult preaiubitul Isus!
De-aceea sunt vesel mereu,
Vegherea-mi tăcută curând s-a sfârși,
Și plânsul ce-l știu numai eu.
Sunt vesel la bine și rău,
Sunt vesel cu Isus mereu;
Cărarea-mi spinoasă curând s-a sfârși,
Cărarea ce-o știu numai eu.
Pe drumul ce duce spre cer;
Chiar singur când sunt,
Am pe Domnul cel bun,
De-aceea sunt vesel și cânt.
Cu El împreună să fiu;
Viața-mi tânjește de doru-I nespus
Și-L chem zi și noapte mereu!
prin greu și suspin,
Aici, pe pământul străin.
O, mult, mai mult vesel
voi fi în cer sus,
Cu mult preaiubitul Isus!