1. Tu, Isus,
Cârmaci să-mi fii,
Până-n port când voi sosi!
Fiind ferit de negre stânci,
De prăpăstiile-adânci,
Voi sosi la țărm curând,
Grija cârmei Tu având
Cârmaci să-mi fii,
Până-n port când voi sosi!
Fiind ferit de negre stânci,
De prăpăstiile-adânci,
Voi sosi la țărm curând,
Grija cârmei Tu având
2. Valuri mari, furtuni și vânt,
Au pierit l-al Tău Cuvânt;
Vântul iată-l iar tăcând,
Valul lin alunecând,
Pace-n plin domnind acum,
Mă-nsoțești pe-al vieții drum!
Au pierit l-al Tău Cuvânt;
Vântul iată-l iar tăcând,
Valul lin alunecând,
Pace-n plin domnind acum,
Mă-nsoțești pe-al vieții drum!
3. Și, când țărmul s-a zărit,
Unde e un loc de-oprit,
Lângă min' și-atuncea stai,
Ajutorul Tău mi-l dai
Și-mi grăiești duios mereu:,
, Te încrede-n Dumnezeu! „
Unde e un loc de-oprit,
Lângă min' și-atuncea stai,
Ajutorul Tău mi-l dai
Și-mi grăiești duios mereu:,
, Te încrede-n Dumnezeu! „
1. Tu, Isus,
Cârmaci să-mi fii,
Până-n port când voi sosi!
Fiind ferit de negre stânci,
De prăpăstiile-adânci,
Voi sosi la țărm curând,
Grija cârmei Tu având
Cârmaci să-mi fii,
Până-n port când voi sosi!
Fiind ferit de negre stânci,
De prăpăstiile-adânci,
Voi sosi la țărm curând,
Grija cârmei Tu având
2. Valuri mari, furtuni și vânt,
Au pierit l-al Tău Cuvânt;
Vântul iată-l iar tăcând,
Valul lin alunecând,
Pace-n plin domnind acum,
Mă-nsoțești pe-al vieții drum!
Au pierit l-al Tău Cuvânt;
Vântul iată-l iar tăcând,
Valul lin alunecând,
Pace-n plin domnind acum,
Mă-nsoțești pe-al vieții drum!
3. Și, când țărmul s-a zărit,
Unde e un loc de-oprit,
Lângă min' și-atuncea stai,
Ajutorul Tău mi-l dai
Și-mi grăiești duios mereu:,
, Te încrede-n Dumnezeu! „
Unde e un loc de-oprit,
Lângă min' și-atuncea stai,
Ajutorul Tău mi-l dai
Și-mi grăiești duios mereu:,
, Te încrede-n Dumnezeu! „
